Ce sunt probioticele și prebioticele?

O digestie bună înseamnă o stare de sănătate bună. Multe afecțiuni își au punctul de plecare în tubul digestiv iar acest lucru subliniază importanța a ce și cum mâncăm. Organismul nostru conține o multitudine de bacterii benefice aflate în tractul digestiv, care ajută la digerarea hranei și absorbția nutrienților din aceasta. Când vorbim de o digestie bună ne referim automat la o floră intestinală echilibrată. Dacă flora intestinală este dereglată de un stil alimentar nesănătos, bogat în zaharuri sau grăsimi, de administrarea de antibiotice sau de perioade de stres prelungit, atunci vor apărea probleme de natură digestivă și diverse afecțiuni. Acest lucru înseamnă că bacteriile benefice au de suferit iar bacteriile care provoacă infecții beneficiază de un mediu prielnic în care să se înmulțească.

Ce putem face?
Recomandarea este să ne alimentăm corect și să consumăm alimente bogate în probiotice dar și în prebiotice. Care este diferența dintre ele și ce rol are fiecare?

Probiotic = pro viață

Probioticele au fost definite în 2001 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi FAO drept „microorganisme vii, care, administrate în cantităţi adecvate, exercită efecte benefice asupra gazdei”. 
Probioticele se află în componența unor alimente - produse lactate acide (iaurt, sana, kefir, brânzeturi), alimente fermentate ca varza acră și murăturile, aluatul(maia naturală - cultură de drojdie sălbatică), borșul de putină sau kombucha. În cazul produselor lactate din comerț trebuie să nu omitem un aspect foarte important: probioticele trebuie să fie de calitate superioară și să reziste proceselor tehnologice de preparare a alimentelor. 
O opțiune folosită de multe persoane este și administrarea de probiotice capsulate. Acestea însă trec în procentaj destul de redus de bariera acidului gastric, chiar dacă sunt luate pe stomacul gol (atunci când în mod normal nu este produs acest acid).

Consumul de probiotice are rol profilactic și terapeutic în:

• gastroenterite
• diaree postmedicamentoasă
• diaree produsă de Rotavirus
• afecțiuni inflamatorii intestinale
• afecțiuni ale pielii
• infecții uro-genitale
• infecția cu Helicobacter Pylori
• constipație
• afecțiuni alergice
• intoleranță la lactoză
• cancerul de colon 
• sindromul de colon iritabil

Pentru a păstra și mai ales să îmbunătățim flora intestinală trebuie să hrănim aceste bacterii benefice, anume probioticele, cu material adecvat, de calitate. Aici intervin prebioticele, hrana probioticelor.

Prebioticele sunt în principal fibre alimentare sau mai bine zis carbohidrați care sunt nedigerabili dar pot fi fermentați de către bacteriile ''bune''. Ele susțin dezvoltarea şi activitatea benefică a bacteriilor probiotice din intestin.

Alimente în care se găsesc prebiotice:

• ceapă
• praz
• usturoi
• sfeclă
• mazare
• sparanghel
• andive
• anghinare
• banale
• cereale integrale
• topinambur(napi)

Concluzie:

Putem popula flora cu probiotice (din alimente sau capsule) dar mai indicat este să le hrănim pe cele deja existente cu alimente bogate în prebiotice. Așadar, consumul de fructe și legume (mai ales în stare crudă) bogate în fibre poate asigura sănătatea sistemului digestiv, sistem care dictează într-o poporție foarte mare sănătatea organismului.
Să ne alimentăm cu simț de răspundere!