Supă cremă de sparanghel cu lapte de cocos

Dacă nu ai curaj să faci ceva îndrăzneț atunci să te mulțumești cu mai puțin! Mult mai puțin!
Dar eu te sfătuiesc să nu faci asta. Eu îți spun să te încumeți la supa asta pentru că este sublimă.
Nici nu vreau să-ți spun mai multe. Trebuie doar să o prepari și să vezi cum e.
Și apoi spune-mi și mie despre ea.


INGREDIENTE:
15-20 minute, 3 porții

• 450 gr -12-15 tulpini de sparanghel verde
• 2 tulpini ceapă verde
• 3 căței de usturoi
• sare și piper proaspăt măcinate
• rădăcină de ghimbir cât un cățel de usturoi
• lapte de cocos*
• ulei de măsline extravirgin

* Laptele de cocos se prepară folosind un blender în care se mixează la viteză mare miezul de la o nucă de cocos, apa de cocos din interior și 250 ml apă căldă. Se strecoară pulpa și se folosește laptele obținut.



Sparanghelul se prepară la abur până se înmoaie. Se mixează în blender împreună cu celelalte ingrediente. Se condimentează.

Atât.
Simplu!

Salată de năut și quinoa

    Culorile din această salată anticipează starea de bine pe care o ai după ce o consumi. Sățioasă dar nu greoaie ea poate fi un excelent mic dejun, o salată numai bună pentru pauza de masă de la serviciu sau la fel de bine, un fel de mâncare principal.
    Năutul are o textură plină, cu un gust asemănător cu cel al nucilor. Este un aliment superior, bogat în fibre deci un bun stimulent digestiv. Îl consum frecvent și nu doar în salate (hummus, falafel). Este minunat!
    Despre quinoa se scrie mult în ultima vreme. Este o pseudocereală bogată în proteina vegetala, aminoacizi și fibre - un aliment complet. Este iubită mult de vegetarieni ♥. Eu am folosit aici varianta neagră. În magazine se găsește și cea roșie și cea albă. Celelalte ingrediente vin în completare fiecare cu aroma, gustul și textura specifică fără a da greș satisfacției culinare.

Notă: năutul și quinoa se pun la înmuiat peste noapte și se fierb a doua zi.


INGREDIENTE:
2 porții

• 200 g năut fiert
• 100 g quinoa fiartă
• 1 ardei roșu mare 
• roșii cherry proaspete
• roșii cherry deshidratate
• ceapă verde
• pătrunjel
• 1 linguriță ulei de măsline extravirgin
• zeama de la 1/2 lămâie sau 1 lămâie (după gust)
• sare neiodată și piper proaspăt măcinat

   Năutul și quinoa, hidratate în prealabil, se fierb până la înmuiere. Se face un dressing din ulei, lămâie, sare și piper cu care se stropesc celelalte ingrediente amestecate.

Supă cremă de cartofi dulci

     Supa aceasta este o minunăție! Textura, gustul, aroma, culoarea, toate m-au surprins extrem de plăcut. Despre cartofii dulci aflasem de ceva ani și îi foloseam frecvent, însă mai mult la feluri de mâncare solide sau în salate. Pentru mama mea, afectată de diabet, a fost o legumă ușor de consumat și benefică datorită indicelui glicemic scăzut. Sunt benefici de asemeni și datorită conținutului bogat în betacaroten (provitamina A), vitamina C, vitamina E, și acid folic (vitamina B9). Hidrații de carbon complecși din compoziție ajută la menținerea nivelului echilibrat de zahăr în sânge, influențând pozitiv starea de sănătate a ficatului.

      Dar să trecem la fapte descrise:

INGREDIENTE:
40 min, 2 porții

• cca 600 ml apă 
• 2 cartofi dulci medii
• 1 rădăcină păstârnac
• 2 căței usturoi mici sau unul mare
• ½ linguriță cimbru
• ½ linguriță curry
• ¼ linguriță chimen
• șofran (opțional, cantitate mică)
• ardei iute (opțional)
• roșii deshidratate 
• 1 linguriță ulei de măsline extravirgin
• sare și piper proaspăt măcinat

       Cartofii și păstârnacul se spală bine, se taie cubulețe și se coc în cuptor pe hârtie de copt. Coaja cartofului dulce se poate consuma, ea fiind bogată în fibre digestive. Usturoiul se adaugă la copt spre sfârșit sau se perpelește ușor într-o tigaie fără ulei. Toate ingredientele se mixează în blender până când se obține o compoziție cremoasă.
      Se înfrumusețează cu roșii deshidratate, ardei iute, șofran. Se poate echilibra gustul dulce cu câțiva picuri mici de lămâie.  

Sos salsa din gogonele.

     Sosul acesta era în mintea mea de la începutul toamnei. Mă tot gândeam că iarna sigur îmi va prinde câteva gogonele rotofele. Ce nu s-a copt totuși trebuia musai să valorific. Și nu doar la prepararea tradiționalelor murături. Așa că am început să mă gândesc la tot felul de bazaconii. Totuși am amânat experimentele(din lipsă de timp) până ce într-o seară am nimerit într-un restaurant mexican. Și ghici ce? Mi-au servit acest sos de gogonele. Picant! Wow. Foarte bun!
Gândit cum, am pus în practică imediat:

INGREDIENTE:

• gogonele 
• ceapă roșie (se poate folosi și ceapă verde sau praz tăiat fin)
• usturoi
• ardei iute
• lămâie/lime
• ulei de măsline extravirgin
• cimbru/salvie/oregano
• sare și piper proaspăt măcinat

Gogonelele se spală și se lasă la scurs. Se pun pe hârtie de copt și se coc la foc mic în cuptor. Când se vor înmuia se lasă să se răcorească ușor și dacă se dorește, se decojesc (eu nu am făcut acest lucru) . Se mixează în robotul de bucătărie împreună cu celelalte ingrediente. Ceapa și usturoiul se pot combina sau se pot folosi separat. Ardeiul iute se poate pune sau nu. Se îndeasă sosul minunat în borcănele și se sterilizează. Se păstrează în camară la rece sau în frigider. Folosim la tortillas, chips-uri sau bruschete.

Bon apetit!

Salată din varză Kale cu fasole Mung

     Vedetele acestei salate sunt varza kale și fasolea Mung. Ambele sunt mai puțin cunoscute și folosite la noi. Eu am îndrăznit și am fost foarte plăcut surpinsă. Sunt hrănitoare și gustoase, se pot folosi drept garnitură sau personaje importante în salate pentru micul dejun sau chiar un fel de mâncare.
     Fasolea Mung este folosită în special în Asia. Poate fi folosită atât în preparatele sărate cât și în cele dulci. Ca de exemplu, în Hong Kong fasolea mung decorticată este bază în prepararea înghețatei. Printre proprietățile cunoscute: reglează nivelul de colesterol prin acțiunea antioxidantilor pe care-i conține. Aceștia ucid radicalii liberi ''reparând'' vasele de sânge deteriorate.
     Varza kale are frunzele crețe, ușor tari, de culoare verde închis în special, dar pot fi și violet sau verde spre maro. Gustul este dulce înțepător.  Poate fi folosită în salate, supe, chipsuri, garnituri, sucuri. Printre proprietăți: are un nivel ridicat de vitamina K, calciu și luteină care ajută la ameliorarea efectelor înaintării în vârstă. Făcând parte din familia cruciferelor conținutul fitochimicalelor naturale protejează organismul de diverse tumori.
Vă provoc să îndrăzniți ceva nou!

INGREDIENTE:
cantități în funcție de nr de porții

• varză kale
• salată verde
• fasole Mung fiartă
• ardei gras roșu
• semințe chia
• sare neiodată și piper proaspăt râșnit
• ulei de măsline extravirgin
• lămâie

Notă: fasolea Mung se poate achiziționa de la magazinele naturiste iar varza kale se poate găsi la Paula sau în supermarket.

3 salate pentru zilele de post (și nu numai)

M-am gândit că până pe 15 aprilie când se va încheia postul Sfintelor Paști, mai este ceva timp. Timp în care multe persoane vor fi în căutare de idei și își vor pune mii de întrebări cu privire la alimentele pe care să le mai consume în această perioadă. Eu am scăpat de astfel de frământări :). Pot spune că datorită faptului că nu mai consum carne de ceva vreme (se fac acuși patru ani), am ajuns să cunosc multe alimente minunate atât din punct de vedere al gustului cât și al aportului nutritiv. Astfel, pentru mine, perioada postului nu mai pare deloc greoaie cu privire la acest aspect, căci, nu știu nici eu cum, reușesc să născocesc tot felul de combinații din alimente vegetale. Acum, aici, vreau să vin în ajutor cu 3 idei de salate super gustoase care pot fi savurate la orice oră dar mai ales în acele momente în care ori nu mai avem energie pentru a găti ceva mai complicat ori ne dorim ceva ușor pentru digestie. Sunt variante pline de vitamine și minerale care oferă o susținere de bază în această perioadă. Ele pot fi consumate singure sau însoțind diferite preparate culinare. Avem salata de linte cu rucola și valeriană, salata de crudități cu spanac și cânepă decorticată și salata de castraveți cu pătrunjel și germeni de lucernă

SALATĂ DE LINTE CU RUCOLA ȘI VALERIANĂ

INGREDIENTE: 

cca 15 min, 2-4 porții

• 300g linte neagră fiartă
• 50g rucola (aprox. jum de pungă)
• 30g valeriană (aprox 2 mâini)
• zeamă de la o limetă
• 2 linguri ulei de măsline extravirgin
• sare de mare neiodată
• piper proaspăt măcinat

...................................................................................................................................................................

Lintea se pune la hidratat minim două ore, se varsă apa și se spală. Se fierbe până se înmoaie. Se lasă la scurs.

Rucola și valeriana (se găsesc în toate marile magazine) se spală și se lasă la scurs.

Se amestecă ingredientele solide.

Separat se prepară un sos tip vinegretă din uleiul de măsline, zeama de limetă și condimente.

Într-un bol se pune lintea cu rucola și valeriana. Se toarnă sosul peste și se amestecă.

Se savurează! :)

Sfat: este bine să aveți în frigider o caserolă cu linte/năut/fasole fierte în prealabil, pentru micșorarea timpului de preparare a felurilor de mâncare. Dacă lintea este nefiartă, timpul de preparare se dublează.

SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SPANAC ȘI CÂNEPĂ DECORTICATĂ

INGREDIENTE:

cca 10 min, 2-4 porții

• 2 morcovi  de mărime medie
• 2 rădăcini de pătrunjel de mărime medie
• o țelină de mărime medie
• spanac 50g (aprox două mâini)
• 2 linguri de cânepă decorticată
• 2 linguri ulei de măsline extravirgin
• zeama de la o lămâie
• sare de mare neiodată
• piper proaspăt râșnit

...................................................................................................................................................................

Rădăcinoasele se curăță și se spală bine. Se dau prin răzătoare. Se amestecă.

Separat se prepară un sos tip vinegretă din uleiul de măsline, zeama de lămâie, semințele de cânepă decorticată și condimente. Se toarnă peste rădăcinoase și se amestecă.

Se savurează! :)

SALATĂ DE CASTRAVEȚI CU PĂTRUNJEL ȘI GERMENI DE LUCERNĂ

INGREDIENTE:

cca 10 min, 2 porții

• 2 castraveți Fabio mari sau 6 cornichon proaspeți
• o mână plină de pătrunjel frunze proaspăt tăiat
• 50-70g germeni de lucernă ( o cutie din magazin are 75g)
• 2 linguri ulei de măsline extravirgin
• zeama de la o lămâie
• sare de mare neiodată
• piper proaspăt măcinat

...................................................................................................................................................................

Castraveții  se spală, se curăță de coajă și taie în rondele. Germenii (dacă nu îi cultivați acasă), se spală sub jet de apă rece și se lasă la scurs. 

Separat se prepară un sos tip vinegretă din uleiul de măsline, zeama de lămâie și condimente.

Se amestecă castraveții, pătrunjelul și germenii. Se toarnă sosul deasupra și se amestecă.

Se savurează! :)

Iute zici? Stai să vezi cât de!

   Sunt o împătimită a ardeiului iute. Nu concep anumite feluri de mâncare fără minunata senzație. Mănânc picant de ceva vreme, de fapt...sunt ani de zile, deși în adolescență am fost diagnosticată cu un început de ulcer. Pe atunci, totuși, nu mâncam atât de iute. Cu toate acestea, mai târziu, nu știu cum, mi s-au aprins aprig călcâile după acest condiment. Culmea, consumul lui nu imi făcea rău. Ba chiar mă declaram extrem de mulțumită că am mâncat ceva foarte gustos.
   În prezent îmi condimentez cu ardei iute chiar și anumite salate, chiar la micul dejun. Să nu mă fac greșit înțeleasă. Asta nu înseamnă că mănânc la fiecare masă ceva picant. Dar recunosc că dacă nu zilnic, măcar la două zile iuțeala își are locul în alimentația mea.
Doar așa, ca o notiță, aș vrea să subliniez beneficiile consumului (moderat :) ) de ardei iute, sau alimente de foc, așa cum le spun eu. Gustul desăvârșit este dat de capsaicină, ingredientul care și determină iuțeala ardeiului. Proprietățile(o parte dintre ele): antiinflamatorii (poate preveni artrita), ameliorator de durere, ajută procesul de digestie prin stimularea secreției de sucuri gastrice, întărește sistemul imunitar, un bun prieten al sistemului circulator, și multe altele.
    Am ales să fac cele de mai jos, aducându-mi aminte de momentele când mâncăm pizza în vacanțele din Italia și în loc de sosul de roșii picant mi se aducea chilli în ulei de măsline. Inițial mi s-a părut ciudat și oarecum greu de digerat acel ulei picant. Acum însă folosesc acest ''dressing''(dacă pot să-i spun așa) ca însoțitor al multor feluri de mâncare. Și mi se pare mi-nu-nat!
  Sunt două metode prin care poți conserva ardeiul iute în ulei: la cald sau la rece. Cum nu sunt adepta încălzirii uleiului, am ales-o pe cea la rece. Astfel că am luat cei mai frumoși ardei iuți uscați(puși din vară, la soare, din gradină direct pe sfoară,), o parte i-am dat prin râșniță, iar pe câțiva i-am lăsat întregi. Am ales recipiente curate și uscate pe care le-am umplut așa cum se vede din imagini, cu:

-ardei iute măcinat
-ardei iuți mici, întregi
-ulei de măsline extra virgin/floarea soarelui/cânepă

Se închide recipientul și se pune la loc răcoros. Se agită o dată la câteva zile.

Deliciu cremos și sănătos!

Dacă sunteți pasionați de dulce, cu siguranță ați încercat numeroasele variante de desert oferite de localurile din oraș. Eu nu sunt pasionată de dulce dar tot am câteva un delicii la care îmi poftesc simțurile. Ca de exemplu, iaurtul grecesc cu nucă și miere de albine. Mi se pare un desert super răcoros, ușor și foarte gustos. Numai că...sunt hotărâtă să renunț la produsele lactate așa că m-am gândit la ceva produse vegetale asemănătoare la textură și gust cu iaurtul și punându-le împreună am ajuns la următorul rezultat:

Ingredientele:

• 250g caju hidratat mimim 3 h
• apă filtrată ( cât încape, se toarnă câte puțin până ajunge la consistența unei creme)
• 100 g nucă măcinată(mare sau mic după preferințe)
• o lingură miere de albine
• esență naturală de vanilie (eu am folosit păstăi de vanilie)
• sucul de la 1/2 lămâie 
• merișoare (opțional)

P.S. : pentru un rezultat răcoros, caju-ul se ține la rece iar apa filtrată, la fel.

Caju-ul, apa, mierea de albine, esența de vanilie și sucul de lămâie se dau în blender până se obține o textură cremoasă, pufosă. Se transferă în cupa de servit și se presară cu nucă măcinată și merișoare.

Să vă desfătați!

Oțet de mere - preparat natural, fără zahăr.

      De-a lungul anilor am auzit numai lucruri bune despre oțetul de mere. Primul contact pe care l-am avut cu el (din cât îmi aduc aminte bineînțeles) a fost când mama mi-a legat la gât o compresă cu cartofi rași și oțet de mere. Procedura o folosea de fiecare dată când odorul avea febră sau gâtul inflamat și cu dureri.
      Mai târziu, luam toți patru ai casei câte o linguriță pe stomacul gol, dimineața, înainte de micul dejun. Mama ne explica blând și cu mândrie cum oțetul făcut de ea ne va face numai bine: va ajuta stomăcelul să ''mestece'' mai bine mâncarea, va alunga răceala și va desfunda năsucul, ne va ajuta să fim mai puternici.
     Și mai târziu, cunoscându-l mai bine, l-am pus să se ocupe de părul și de tenul meu amestecându-l cu miere sau argilă. Nu am renunțat la obiceiurile vechi, ci am adăugat unele noi. Căci, ce descoperi că-ți face bine, continui să folosești, zic!
      Ai mei au făcut oțet de mere în casă de când mă știu. Am învățat de la ei iar acum fac și eu. Doar că a mea rețetă este atât de simplă și reușită încât nu înțeleg multitudinea de rețete de pe net în care se insistă pe adaosul de suc de mere, miere, sau, de zahăr(de asta chiar mă minunez). Merele au zahărul lor natural, fructoza, care este în cantitate suficientă pentru a provoca fermentația naturală la contactul cu soarele. De ce să exagerăm când nu trebuie, sau, în cazul zahărului, de ce să stricăm bunătate de mere?

Eu fac doar atât:
 Iau un borcan mare de sticlă, cu gura largă. Mă aprovizionez cu mere (eu am în curte) mici, parfumate, cât mai natural crescute(nestropite), cu urme de mușcături de viermișori :) . Tai merele în sferturi, le pun în borcan și torn apă filtrată până le acopăr. Acopăr gura borcanului cu un tifon împăturit(sau fașă) și cedez borcanul soarelui, la mângâiat și gâdilat. Amestec zilnic pe o perioadă de o săptămână, apoi o dată la câteva zile. Când toamna începe să fie friguroasă iau borcanul în casă și îl mai țin la temperatura camerei o perioadă, gustând din când în când, dându-i de înțeles că e timpul. Când decid că e suficient de acru, îl filtrez și îl trag în sticle de culoare întunecată pentru a nu-i deranja tihna. Îl consum după cum am scris mai sus, cu respect, responsabilitate și mândrie!

Faceți și voi și spuneți-mi cum v-a ieșit!

 Câteva beneficii ale cosumului oțetului de mere:

• îmbunătățește digestia și previne constipația
• reduce colesterolul
• stimulează sistemul imunitar
• ajută în curele de slăbit
• îmbunătățește circulația sanguină
• combate durerea de cap
• îngrijește părul dându-i un aspect strălucitor (clătire cu oțet)
• ajutor în afecțiunile respiratorii

P.S. Oțetul de mere din fotografii este ce mi-a mai rămas din tura de anul trecut. Acum am pus de încă o ''recoltă'' :)

Căpșuni... banane... înghețată!

   Am o idee pe care o spun la toți! Zic eu: să renunțăm noi așa la comoditate și să nu mai facem drumul direct până la chioșcul de înghețată ca să cumpărăm practic un drog legalizat :). Știu, sună puțin exagerat dar eu așa consider înghețata din comerț. Este orice numai un produs sănătos nu. Și mai creează și dependență datorită unor ingrediente strategic incluse în compoziție. 

Nu mai bine facem noi în felul următor? :

Dimineață punem 3-4 banane decojite în congelator,

Amestecăm câțiva picuri de miere de albine(sau nu, pentru cei care nu consumă miere) cu câteva căpșuni și le lăsăm la frigider,

La întoarcerea acasă scoatem bananele, le lăsăm 10 minute la dezghețat(nu complet), adăugăm un vârf de linguriță de praf de vanilie bio(sau semințele de la o păstaie de vanilie), le mixăm la blender cu funcția pulse, și le așezăm în straturi cu dulceața de căpșuni. 

Nu-i așa că este extrem de ușor?

ȘI SĂNĂTOS!

Și bineînțeles extrem de gustos și răcoros!

 

 

 

 

Mugurași delicați, parfumați și delicioși. Un remediu #respirator.

   Mugurii de brad se spală bine-bine dar cu grijă, se lasă la scurs dar nu prea mult, și se așează în straturi cu miere de albine în recipient de sticlă acoperit la gură cu o fașă de tifon. Se ține la loc răcoros și ferit de lumină. A doua zi se amestecă cu o lingură de lemn, pentru omogenizare. Se procedează astfel din când în când pe parcurs de maxim trei săptămâni. După acest timp se scurg bine-bine mugurașii și se trage siropul în sticluțe, de preferat închise la culoare. Se ține la loc răcoros și se folosește în momente de  atacuri răutăcioase ale sezonului rece.
   Bun de dat pe gât atunci când vremea nu e ca acu'.
   Altfel, vă puteți doar alinta cu aroma delicată în pahare, la momente de relax...
   Pe atât de simplu pe atât de minunat!

Desert din două nuci...și nu numai.

    Am dimineți când nu mai am habar ce să mai pregătesc pentru micul dejun. Știu, nu spun nimic nou :) . Însă pot spune că nu sunt fan de dulce la început de zi așa că de multe ori fac salate sau alte feluri care implică un gust sărat sau acrișor. Ei, însă sunt și excepții delicioase ca mărul cu nucă și fulgi de ovăz sau cappuccino din caju pe care le savurez dimineața, ori de câte ori am chef.
    Săptămâna asta am încercat iar ceva dulce, mai mult de răsfăț pentru weekend și bineînțeles, la solicitarea dragului pentru ”ceva bun”. Așa că deși l-am păpat la micul dejun, mi se pare un desert fantastic. Unul răcoros, aromat, fructat, așa că nu stau pe gânduri să vi-l împărtășesc:

Ingredientele sunt următoarele:

Vedete: nuca de caju și nuca noastră, românească, acompaniate de alte staruri invitate. :)

• caju hidratat peste noapte
• ulei de cocos (opțional)
• tărâțe de ovăz (o lingură rasă)
• apă filtrată
• scorțișoară sau vanilie bio
• orice îndulcitor natural
• rodie
• nucă ruptă în bucăți 
• merișoare (opțional)

     Caju-ul se spală, se mixează bine în blender împreună cu uleiul de cocos și îndulcitorul natural la alegere( gustați pentru a alege cât de dulce să fie) adăugând treptat apa filtrată până obținem o pastă pufoasă. Se adaugă tărâțele de ovăz și scorțișoara/vanilia. Se tăbăcește cu nucă fundul unei cupe și se toarnă crema de caju peste. Se face un topping din nucă, merișoare și rodii.
    Nu-i așa că e grozav?

Apă enzimatică - hidratare cu vitamine.

     Ce înseamnă apa enzimatică? Nici eu nu am știut până acum ceva timp. Am citit mai mult despre și am decis să încep să o consum. De ce? Pentru că am aflat că apa enzimatică înseamnă:
- apă =hidratare = un bun aliat în detoxifiere ce acționează în procesul de digestie;
- apă vie bogată în enzime. Enzimele sunt substanțe proteice cu rol catalizator și reglator al proceselor biochimice din organism, având o mare importanță în repararea și construcția celulelor. Fără enzime procesul de digestie nu ar putea avea loc și noi nu am putea asimila substanțele nutritive din alimente
- apă vie bogată în vitamine și minerale extrase din fructele, legumele, plantele pe care alegem să le folosim
- apă vie care ne ajută în lupta împotriva acțiunii factorilor oxidanți și spălă/curăță organismul eliminând eficient toxinele.
De ce să bem această infuzie? Pentru că e bună și sănătoasă pentru organismul nostru.

   Cum o facem?
   Alegem ce ne face plăcere:
  - lamâi, mere, pere, struguri, piersici, gutui, fructe de pădure, spanac, castravete,morcov, sfeclă, pătrunjel, mărar, mentă, busuioc, mușetel, salvie,  ghimbir etc, toate proaspete. Eu am ales azi kiwi și portocale.
 - apă plată filtrată 1,5-2 l
 - un recipient din sticlă
  Se spală fructele sau legumele alese, se taie și se pun în apă, lasându-le la infuzat peste noapte, într-un loc călduț, Cu cât se va apropia mai mult de un timp de infuzare de 24 h, cu atât rezultatul va fi unul puțin acidulat. Se consumă a doua zi, pe stomacul gol, sau în timpul zilei cu jumătate de oră înainte de masă și două ore după masă.

Exersați de pe acum, căci la vară va fi o minune pe timp de arșiță.:)

Pink is the color of true passion.

  Bine ai venit!
  Dacă citești aceste rânduri înseamnă că te-a atras culoarea fantastică a acestui cheesecake. Ei bine, vei fi tentat(ă) să îl prepari și tu numai gândindu-te la parfumul și gustul superb al căpșunii. Vei avea senzația că te-ai trezit în mijlocul verii și vei dori să repeți experiența.:)
  Ce vei vedea mai jos a fost pus în practică acum ceva timp, numai că ocupându-mi timpul în ultima vreme cu ceva studii, nu am mai reușit să scriu mai nimic. De fapt, chiar nimic. Dar uite că azi am strecurat printre degete cuvințele dulci și aromate.

Avem aici un cheesecake. Sau dacă vrei, un semifreddo de căpșuni?

Să parcurgem ingredientele:

Baza:

• alune de pădure și nuci, râșnite nu foarte fin
• curmale
• un praf de sare roz 
• puțină apă filtrată

Crema:

• caju hidratat peste noapte, spălat bine după
• ulei de cocos
• vanilie baton
• căpșuni
• îndulcitor natural

P.S. Se pot folosi și alte fructe gen mure, afine, zmeură.   

     Ingredientele pentru bază se mixează în robot, cu funcția pulse după care se formează talpa care se așează pe suportul unei forme de tort cu inel detașabil. Se pune la rece în așteptarea cremei.
     Ingredientele pentru cremă se mixează în robot până se obține o cremă fină, foarte ușor bățoasă. Se toarnă peste talpa tortului și se pune la congelator pentru minim 30 de minute. Se scoate de la congelator înainte de servire cu 20 de minute. Pentru felierea ușoară a tortului, înainte, se trece lama cuțitului sub jetul de apă caldă. Gest pus în acțiune de mine abia la ultimele felii când deja le franjurasem pe celelate :)))). Am ornat cu fulgi de migdale.

Toate scrise și descrise, mai spun așa: Spor la treabă căci la păpat nu mă îndoiesc să aveți!