Variante ușoare și sănătoase de mic dejun.

Nu știu voi cum sunteți, dar eu una, nu pot sări peste micul-dejun. Energia mea de dimineață o iau in mare parte din acesta. De alimentatia mea a avut grijă mama. Suferind de diabet era foarte atentă la regimul alimentar și orele meselor. Consider ca este important să fim constanți și să nu neglijăm acest aspect. De asemeni, trebuie să fim echilibrați in consumul alimentelor. Știu că mulți dintre noi suntem pofticioși, mai ales cei tineri, care nu se informează cu privire la prevenție, ci sunt pur și simplu mari consumatori ai produselor de tip fast-food. Însă, din păcate, rezultate negative pot sa apară mai tărziu. 
În echilibrarea regimului alimentar vă poate fi de ajutor piramida alimentară pusa la dispozitie de Complete Life pe site:

 Diabetul este o afecțiune periculoasă pentru organismul nostru. Își aduce aportul mărit in complicarea oricărei alte afecțiuni pe care o are sau o dobândește o persoană. De altfel, trebuie să ținem cont că slăbește drastic sistemul imunitar lăsându-l vulnerabil la orice virus sau microb. Accesați  Complete Life  pentru o informare corectă privind un regim alimentar sanatos, preventie si tratament, având în vedere că pe 14 noiembrie a fost sărbătorită Ziua Mondială a Diabetului.

 Cum nu sunt consumatoare de carne, sugestiile pentru micul dejun pe care le fac sunt din cadrul vegetarian. Sunt câteva variante ușoare, care-mi lasă gura apă. Și nici nu sunt greu de făcut. Voi ce idei aveți?

Bruschete

Preferatele mele sunt cele cu busuioc. Nu trebuie decât să tai câteva roșiuțe, să le amesteci intr-un bol cu puțin ulei de măsline, un praf de sare, busuioc (sau condiment la alegere) și să le așezi pe felii de pâine proaspăt scoase din prăjitorul de pâine. Aceasta este varianta simplă si ușoară. :). Expresia bunicii mele m-a făcut să ma simt extraordinar : ” Astea sunt grozave!”

Guacamole

 

Având in vedere că fructul de avocado care este baza acestei rețete trebuie sa fie ales bine iar pulpa să fie moale, în rest și acest aperitiv este ușor de făcut. Reteta aici .

Sucuri din legume sau fructe:

Morcov, sfeclă, măr

 Cătină, grepfruit, urzici sau spanac

Măr, morcov, pătrunjel

Nectar: polen crud, miere de albine, lămâie, apă filtrată

 

 Nectar: spanac, măr, banană, polen crud, miere și borș de casă.

Cereale cu lapte:

 (eu folosesc varianta cu lapte de susan sau migdale.)

Reteta aici.

Măr ras cu nucă și miere:

Este o variantă ușoară și sățioasă.

Brânzică de migdale:

 

Rețeta aici.

Să nu uităm de salate, da?

Roșii, ardei, castraveți, ceapă și usturoi verde, insoțiți de avocado și aromați cu lămâie, ulei de măsline și oregano.

 

Salată verde, spanac, conopidă, broccoli, ridichi, ceapă verde.

Napi, morcov, mărar

Dacă aveți și voi sugestii, simțiți-vă liberi să le faceți cunoscute aici :) Vă doresc dimineți cu energie!

Să fii bun ca să fii fericit! Cei răi nu pot fi fericiţi.

Cuvinte alese, extrem de profunde ...

Lăptic... brânzică... prea bun, prea raw-vegan!

  Lactatele au fost mult timp preferatele mele și încă sunt... . În prezent însă încerc să reduc cât mai mult din consumul lor, chiar până a nu mai consuma deloc (deși recunosc, imi este greu), odată pentru că din ceea ce am mai citit nu consider că sunt benefice pentru mine, și odată pentru că în ultima vreme aud numai grozăvii despre procesul de fabricare si anumite ciudățenii ce se introduc in compoziție, totul pentru bani. Și, de asemeni, recent, untul cumpărat din piață avea o textură dubioasă, foarte asemănatoare cu margarina. Este infiorător gândul că aș putea să mă hrănesc in necunoștința cu ”alimente” dăunătoare organismului meu. Astfel, am citit și am încercat variante diverse pentru a inlocui brânzeturile de origine animală. Și va împărtășesc si vouă experiența mea:

Lapte si brânzică de migdale:

Am mai încercat și laptele de susan. Este gustos, însă laptele de migdale este preferatul meu.

Ingrediente pentru lapte:

• cca 250 gr migdale
• apă filtrată (cantitate după preferință)

Opțional:

• 1 linguriță de miere
• jumătate de baton de vanilie

    

    Migdalele se lasă la hidratat peste noapte, in apă filtrată. Dimineața se scurge apa, se spală bine migdalele, se adaugă din nou apă, și se mai lasă cateva ore. Ulterior, migdalele se decojesc, se pun in blender (optim sa fie prevăzut cu sită), se acoperă cu apă filtrată, și se prelucrează până obținem lichidul de consistența laptelui. În sită va rămâne pulpa, de o textură foarte fină, care va fi transformată in brânzică. Se transferă laptele in alt recipient, cu grijă, pentru a nu se scăpa si pulpa. Se pot adăuga ingredientele opționale, insă eu prefer sa beau laptele simplu. Atenție că puteți să dați consistență laptelui, dupa preferință, adăugând sau nu, apă filtrată.

 

               

După cum se vede, pulpa de migdale a rămas in locașul sitei. Dacă nu aveți blender cu sită, puteți folosi tifon sau săculet special pentru a stoarce pulpa.

   

Ingrediente pentru brânzică:

• pulpă de migdale
• sare marină

 Opțional:

• 1 linguriță fulgi de drojdie inactivă 
• verdețuri
• chimen
• curry
• piper

* Drojdia inactivă se găsește la orice magazin naturist, nu este greu de procurat și nici nu e scumpă. Ea va da un gust asemănator cu cel al brânzei cu care suntem obișnuiți. Este de asemeni, benefică pentru organism. Vezi aici !
Pulpa de migdale se stoarce bine si se lasă la scurs, intr-o sită, sub o greutate, la temperatura camerei, timp de o zi. În acest timp de o zi ar trebui să se producă ușor și natural  un proces de fermentație. Se adaugă apoi fulgii de drojdie inactivă și restul ingredientelor, după preferințe.

     Vă îndemn să jonglați cu verdeața si condimentele și vă urez succes, deși sunt sigură că rezultatul va fi unul reușit si gustos.
P.S. : Pulpa se poate folosi și în varianta dulce, pentru a obține dulciuri super delicioase cu gust extrem de fin. Promit un articol viitor cu așa ceva. :) .

Eu sunt o frunză...

 

 Eu sunt o frunză.

Parcă tu nu ştii ce este aceea o frunză? 

Tu cunoşti frunzele copacilor şi prin aceasta le şi stăpâneşti. 

 Însuşi timpul cunoaşte frunzele copacilor şi le stăpâneşte. 

 Când timpul, dinafara frunzelor, se face toamnă, ucide frunzele.

 Când timpul se face primăvară, le reînvie.

 Dar timpul el însuşi ar trebui să fie o frunză ca să elucideze frunzele.

                                                                                                                     Nichita Stanescu

Uite ce am mai făcut astă vară...

    Dar nu este nici acum prea târziu. :) Roșiile sunt coapte iar cuptorul sau deshidratorul cu poftă de treabă. Anul acesta am deshidratat cantitate mai mare decât anul trecut. De ce? Pentru că astă iarnă am rămas dezamăgită când nu am mai găsit pic de roșie dulceagă in borcan. Doamne ce bunătăți! Dulci și extrem de aromate.
  Ideea deshidratării roșiilor mi-a venit atunci când, in concediu in Santorini, intr-o plimbare, am descoperit un localnic care vindea aceste minunății. Am stat la o vorba și el mi-a povestit. Tot! Îi mulțumesc acum.

 

Da, aceea este umbra mea :) .

Acum, mare greutate nu-i. Tot ce trebuie să faci este să alegi roșii frumoase și coapte (nu neapărat cherry), să le speli bine, să le lași să se scurgă apa.

 Mai apoi le tai in feliuțe nu foarte groase, le pui pe hartie de copt, in tăvițe și le presari cu oregano/cimbru/busuioc (ce doriți voi) și le oferi soarelui să le mângâie toată ziulica (asta in timpul verii). Cum soarele nu mai are putere acum, deshidratorul sau cuptorul poate face treaba lui. Cuptorul se lasă cu ușa intre-deschisă și flacăra foarte mică pentru a nu arde roșiile.
Rezultatul:

   Eu am ales să pun roșiile in borcane, ca atare sau cu ulei de măsline/floarea soarelui. Dacă folosiți ulei de măsline, să țineți cont că acesta se solidifică la temperaturi joase.

 

  La ce putem folosi roșiile deshidratate? Pur și simplu ca aperitiv sau transformându-le in sosuri delicioase insoțind paste simple sau din legume, garnitură pentru diferite feluri de mâncare, în compoziția pifteluțelor de năut, sau pe pâine. Garantez gustul desăvârșit!

Versuri cu parfum de toamna, amintiri, copilarie, talcuri spuse pe-ntelese ...

 

Greierul si furnica , fabula de Alexandru Donici 

 

               Greierul în desfatare,
               Trecand vara cu cantare,
               Deodata se trezeste
               Ca afara viscoleste,
               Iar el de mancat nu are.
                         La vecina sa furnica 
              Alergand, cu lacrimi pica
              Si se roaga sa-i ajute,
              Cu hrana sa-l imprumute,
              Ca de foame sa nu moara,
Numai pan' la primavara.
Furnica l-a ascultat,
Dar asa l-a întrebat:
- Vara, cand eu adunam,
Tu ce faceai?
- Eu cantam
In petrecere cu toti.
- Ai cantat? Imi pare bine.
Acum joaca, daca poti,
   Iar la vara fa ca mine. 

Balada unui greier mic,  de George Toparceanu

Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.

Lungă, slabă şi zăludă,
Botezând natura udă
C-un mănunchi de ciumafai, -
Când se scutură de ciudă,
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Ploi mărunte,
Frunze moarte,
Stropi de tină,
Guturai...

Şi cum vine de la munte,
Blestemând
Şi lăcrimând,
Toţi ciulinii de pe vale
Se pitesc prin văgăuni,
Iar măceşii de pe câmpuri
O întâmpină în cale
Cu grăbite plecăciuni...

Doar pe coastă, la urcuş,
Din căsuţa lui de humă
A ieşit un greieruş,
Negru, mic, muiat în tuş
Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

- Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fi'ndcă nu-mi dă niciodată,
Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut...

Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit...
Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Tare-s mic şi necăjit!

Dulce pentru prichindei...de toate varstele.

Prima zi de scoala este presarata cu emotii foarte puternice. In special pentru cei mici, cu ochisorii mari si tematori. Asa ca m-am gandit,..., oare ce putem facem bun pentru a indulci lacrimile sarate ale copilasilor, varsate azi, in prima zi de scoala?
Ceva care ne-a alintat copilaria si noua acum ceva ani in urma. Nu ca am fi imbatranit...:). Dar melancolia imi da tarcoale si zic eu ca meritam si noi si mititeii ceva sa readuca zambetul pe chip.

 Halva 

 Luam urmatoarele ingrediente:

• o cana plina cu miez de seminte de floarea soarelui
• doua linguri de susan 
• fulgi de migdale (optional)
• o lingurita plina de cacao/pudra de roscove
• miere de albine dupa gust (merg 2 linguri)
• esente tip baton vanilie sau putina scortisoara
• stafide/merisoare

Se macina fin miezul de seminte si susanul, se aduga mierea de albine, pudra de roscove, esentele, stafidele/merisoarele. Daca vi se pare prea compact amestecul puteti picura putina apa filtrata. Va rezulta o pasta ferma, usor uleioasa. La final, compozitiei i se da forma, se orneaza cu fulgi de migdale si se pune la frigider unde se poate pastra in jur de o saptamana.

Acum, mergeti si faceti o surpriza dulce prichindeilor...din voi. :)